PHP

INTRODUCERE IN PHP

De ce sa folosesti PHP

Motivele pentru care este bine sa folosesti PHP sunt acelea ca ai descoperit limita pe care ti-o ofera limbajul HTML si vrei mai mult decat iti ofera HTML-ul. Un alt motiv pentru care este bine sa folosesti PHP este ca acesta este open source (sursa libera sau gratuita). Open source inseamna ca poti folosi limbajul pentru studiu, sa il modifici sau sa il folosesti. Orice developer poate imbunatati felul cum PHP lucreaza si trimite pareri despre ce ar trebui imbunatatit.

PHP este un limbaj independent de platforma si prin asta se intelege ca nu conteaza daca va rula pe un server Windows, Mac sau Linux, toate liniile noastre de cod vor fi executate identic si vor da acelasi rezultat.

Un alt motiv pentru care este bine sa folosesti PHP esta sa stii ca marile site-uri precum Facebook sau Yahoo folosesc PHP ca tehnologie pe server. Totodata nu trebuie sa crezi ca daca PHP este open source asta inseamna neaparat ca nu este la fel de competitiv cu tehnologiile pentru care platesti ca sa le folosesti. PHP a fost creat cu gandul la dezvoltarea web si de a inlocui Perl ca tehnologie folosita pe server si implicit de a gestiona mai bine pagina personala a site-ului web a celui care l-a creat.

Limbajul PHP are o documentatie foarte clara pe site-ul lor oficial https://www.php.net/, site in care veti descoperi o multime de functii care fac lucruri minunate pentru programatori. In cazul in care ai nevoie sa implementezi o functionalitate in aplicatia ta web atunci trebuie sa te intrebi daca nu cumva exista o functie care face aceasta treaba in locul tau si nu mai este nevoie sa scrii aceasta functie. Asadar recomand cu tarie folosirea site-ului lor oficial pentru a descoperi ce face o anumita functie sau sa afli elemente noi legate de limbaj.

Scurt istoric

Prima versiune a limbajului PHP a aparut in 1994 si a fost scrisa de Rasmus Lerdorf cu scopul de a inlocui limbajul Perl. Versiunea a doua a aparut un an mai tarziu si avea implementat diferite functionalitati prin care se puteau gestiona datele trimise dintr-un formular web. Aceasta versiune a devenit ulterior publica.

La inceput PHP reprezenta acronimul de la Personal Home Page Tools sau mai pe scurt PHP Tools. Aceasta denumire vine de la necesitatea de a-si gestiona pagina web personala. Versiunea 3.0 a limbajului vine cu schimbari substantiale si asta pentru ca intre timp la dezvoltarea limbajului contribuie alti doi programatori, Zeev Suraski si Andi Gutmans. Acestia au rescris cea mai mare parte a limbajului PHP intre anii 1997 si 1998 si i-au schimbat si insemnatatea acronimului devenind astfel PHP Hypertext Preprocessor. Practic prima litera P reprezinta acronimul initial iar urmatoarele litere reprezinta cuvintele adaugate de cei doi programatori si in acest fel devenind Personal Home Page Hypertext Preprocessor.

Versiunea 3.0 reprezenta versiunea din PHP care a facut ca acest limbaj sa fie atat de popular astazi printre programatori. Aceasta versiune se aseamana foarte mult cu restul de versiuni aparute ulterior si desi nu mai este folosita astazi nu ar trebui sa fie un impediment pentru un programator daca s-ar trezi peste noapte sa foloseasca aceasta versiune veche a PHP.

Odata cu versiunea 4.0, limbajul PHP sufera din nou noi modificari si asta pentru ca Andi Gutmans (devenit ulterior Sir) infiinteaza compania Zend, companie cu ajutorul careia va rescrie nucleul limbajului PHP. Scopul principal al versiunii 4.0 este de a facilita scrierea de cod modular si o mai buna intelegere a codului daca alt programator a scris alt cod. Toate acestea vin ca un efect al succesului de care se bucura PHP la acea vreme. Versiunea 4.0 a fost lansata public in luna Mai din anul 2000 si de atunci nucleul limbajului PHP va face referire catre motorul (interpretorul) Zend.

In cele din urma a venit si lansarea versiuni 5.0 a limbajului. Data lansarii a fost in Iulie 2004 si vine cu o alta modificare substantiala a limbajului si a motorului Zend. PHP 5 include diferite functionalitati noi printre care o mai buna performanta, o mai buna structurare a limbajului in lucrul cu obiecte si o mai buna conectare cu baza de date.

Fiecare mare versiune a limbajului a venit si cu mici versiuni imbunatatite si la ora la care scriu aceste randuri versiunea PHP 5.5 a limbajului este cea mai folosita la nivel global. Este important sa retineti ca fiecare mare versiune a limbajului nu schimba din temelii ceea ce PHP ofera odata cu versiunea 3.0

PREZENTARE

Ce este PHP ?

PHP este un limbaj ce ruleaza pe server si din acest motiv i se mai spune si limbaj server side. Probabil ca te-ai gandit ca PHP este un limbaj cu care creezi un program (software). Tehnic PHP nu este un limbaj cu care creezi software pentru ca nu face parte din aceasta categorie, PHP este un limbaj de scripting. Diferenta este ca un limbaj de scripting va fi executat in momentul cand este declansat un eveniment si va rula intreg codul. In timpul cand va fi executat codul PHP acesta va avea o minima interactiune cu utilizatorul sau nici-o interactiune cu utilizatorul.

PHP nu va fi executat pana ce o pagina in care acesta este nu este ceruta. In momentul cand o pagina este ceruta atunci intreg codul PHP va fi executat de sus si pana jos.

PHP este un limbaj ce va trebui interpretat de catre un server si nu are nevoie sa fie compilat, spre deosebire de limbajele C si Java care trebuie sa fie compilate pentru ca mai apoi sa fie executat codul masina de catre Unitatea de Procesare Centrala. PHP este executat de catre server exact asa cum este scris iar singura grija pe care trebuie sa o avem este sa ne asiguram ca serverul (interpretorul) de PHP sa gaseasca documentul cu codul PHP.

PHP este creat sa lucreze cu limbajul HTML dar in acelasi timp sa poata genera si cod HTML pe care ulterior il va trimite catre browser. Pana acum stim ca documentele HTML au extensia .html si tot asa documentele PHP vor avea extensia .php. Extensia .php ii va spune serverului ca in interiorul documentului se poate afla cod PHP ce trebuie interpretat inainte de a fi trimis codul rezultat catre browser.

PHP ne va oferi posibilitatea de a interactiona cu utilizatorul paginii ca raspuns la un eveniment declansat cel mai adesea de un formular din codul HTML. Acest formular poate lua mai multe forme si incepand de la un formular de autentificare si pana la un formular prin care poti trimite date catre o baza de date cu ajutorul limbajului PHP.

Sintaxa limbajului PHP este foarte asemanatoare cu cea a limbajelor C, Java si Perl si daca aveti experienta cu acestea atunci nu va va fi foarte greu sa intelegeti limbajul PHP.

Editoare de text

Puteti folosi orice editor de text preferati. Majoritatea programatorilor prefera sa foloseasca un IDE (Integrated Development Environment), ce ofera o experienta mai placuta in scrierea codului.

Notepad++, Sublime Text, Atom sunt doar cateva din gama larga de programe IDE. Incercatile pe toate, daca nu aveti experienta, si folositi ce va este mai usor de folosit.

Instalare

Limbajul PHP are nevoie de un server (interpretor) de PHP pentru a putea fi interpretat iar acest server va trebui sa fie gestionat de un alt server. De cele mai multe ori va fi un server Apache sau NGNIX. Pentru exercitiu va recomand XAMPP.

XAMPP se gaseste usor pe Internet si va ofera tot suportul necesar pentru a testa local programele voastre. XAMPP este un program executabil pe care il instalati ca orice alt program. Setarile implicite ar trebui sa fie suficiente.

XAMPP este abrevierea de la Windows, Apache, MySQL si PHP. Odata instalat XAMPP, veti avea instalat tot ce este necesar pentru a va apuca de scris primele programe in PHP.

De obicei veti instala acest program in partitia C a calculatorului dumneavoastra. Acolo veti vedea directorul xampp ce contine subdirectorul htdocs. In cadrul acestui director veti adauga fisierele voastre cu instructiuni in PHP.

Urmatorul pas este sa accesati in browserul preferat documentul PHP la legatura web localhost/director/nume-fisier.php. Nu uitati sa porniti inainte serverul de PHP.

PRIMI PASI IN PHP

Ce ar trebui sa stii

Inainte de a incepe sa invatati limbajul PHP, ar trebui sa stiti deja limbajul HTML. Acesta este minimul necesar pentru ca PHP va trimite catre browser diferite informatii iar cu ajutorul HTML-ului veti putea "aranja" informatia in pagina intr-un anumit mod.

Sunt foarte utile si cunostintele ce tin de limbajul de programare ECMAScript (JavaScript), asta pentru ca atunci cand veti ajunge la un nivel mai avansat, sa puteti face o interactiune cu PHP intr-un mod interactiv. Mai exact, in JavaScript ar trebui sa cunoasteti obiectul XMLHttpRequest si sa stiti sa lucrati cu acesta.

Cunoasterea limbajului CSS este optionala inainte de a incepe sa invatati limbajul PHP si asta pentru ca limbajul CSS are in pagina rolul de a stiliza etichetele HTML.

Adauga cod PHP in pagina

Inainte de a adauga codul PHP in pagina, trebuie sa va asigurati ca extensia fisierului este .php. Astfel ne asiguram ca tot codul nostru PHP din fisier va fi executat.

Codul PHP poate fi adaugat oriunde in fisierul HTML, inclusiv in etichetele HTML. Codul PHP incepe cu <?php (obligatoriu caracterul spatiu ori caracterul invizibil "rand nou" dupa ultima litera) si se termina cu ?> (obligatoriu caracterul spatiu ori caracterul invizibil "rand nou" inainte de caracterul semnul intrebarii).

		<?php 
			// cod PHP
		?>

		<DOCTYPE html>
		<html>
			<head>
				<title>Salutare lume!</title>
			</head>
			<body>
				<h1>Primul script PHP</h1>

				<?php 
					echo "Salutare lume!";
				?>
			</body>
		</html>

In exemplul anterior am folosit cuvantul cheie echo pentru a trimite spre vizualizare in browser textul dintre ghilimelele duble.

Nu uitati ca fiecare linie de cod PHP trebuie sa se termine cu caracterul punct si virgula. In caz contrar, interpretorul ne va returna o eroare de sintaxa.

Comentarii in cod

Limbajul de programare PHP, la fel ca toate limbajele de programare, ne permit sa adaugam comentarii in codul nostru. Aceste comentarii sunt ignorate de interpretor, dar au ca rol sa ajute la intelegerea intregului cod sau a unui bloc de cod.

In PHP este posibil sa adaugam doua tipuri de comentarii:

pe o singura linie
pe mai multe linii

Comentariu pe o singura linie

Acest tip de comentariu se poate adauga in cod folosind oriunde in codul nostru PHP doua caractere slash (//) urmat de orice comentariu text. Comentariul pe o singura linie se termina atunci cand interpretorul intalneste caracterul invizibil de "rand nou" (\n).

	<DOCTYPE html>
	<html>
		<head>
			<title>Comentariu pe o linie</title>
		</head>
		<body>
			<h1>Comentariu in script PHP</h1>

			<?php 
				// acesta este un comentariu
				echo "Salutare din PHP!";
			?>
		</body>
	</html>

Comentariu pe mai multe linii

Acest tip de comentariu este foarte diferit de cel prezentat anterior, in sensul ca implica doua caractere speciale ce trebuie declarate in locul din scriptul PHP unde incepe comentariul si locul in scriptul PHP unde se termina comentariul.

Caracterele speciale folosite sunt slash (/) si asterisk (*). Ordinea acestora intr-un comentariu pe mai multe linii este diferita.

	<DOCTYPE html>
	<html>
		<head>
			<title>Comentariu pe mai multe linii</title>
		</head>
		<body>
			<h1>Comentariu in script PHP</h1>

			<?php 
				/*
					acesta este un comentariu
					pe mai multe linii
				*/
				echo "Salutare din PHP!";
			?>
		</body>
	</html>

Unul din avantajele folosirii comentariului pe mai multe linii este acela ca putem "comenta" foarte usor si rapid un intreg bloc de cod ce nu dorim sa fie executat de interpretor atata timp cat este "comentat". In acest fel, pastram codul pentru o utilizare viitoare si nu va mai trebui sa il scriem din nou.

TIPURI DE DATE IN PHP

Ce este o variabila

La modul cel mai simplu, o variabila nu este altceva decat un spatiu de memorie alocat pe calculator ce poate avea sau nu o valoare.

La modul mai detaliat, o variabila reprezinta un spatiu de memorie fizica pe un calculator cu o adresa in format hexazecimal (minim 1-2-4-8 octeti | 8-16-32-64 biti) si care poate fi accesata. Acest spatiu de memorie poate sa contina sau nu o valoare si cand nu mai este nevoie de acest spatiu, acesta trebuie eliberat pentru a fi folosit in alt scop.

Variabila in limbajul C.

Limbajul C este un limbaj compilat iar variabilele ocupa spatiul de memorie alocat in functie de tipul variabilei. Tipurile variabilelor sunt urmatoare:

char
int
float
double
void

Fiecare variabila din lista mai sus mentionata, ocupa de la 1 octet (8 biti) la 4 octeti (32 biti).

Variabila in limbajul PHP

PHP este un limbaj interpretat iar acest lucru ne permite luxul de a lasa interpretorul sa aloce cata memorie este nevoie, automat pentru variabilele noastre in functie de valoarea atribuita variabilelor. Tot interpretorul va elibera spatiul de memorie alocat variabilelor la incheierea scriptului nostru, daca nu am facut asta explicit inainte. Asadar, alocarea si eliberarea memoriei se efectueaza automat.

Declararea unei variabile

In PHP este foarte simplu sa declaram o variabila. Regulile in declararea unei variabile sunt urmatoarele:

variabila incepe obligatoriu cu caracterul special $ urmat de numele variabilei
numele variabilei va incepe doar cu litera sau semnul sublinie (en. underscore)
numele variabilei poate contine dupa primul caracter (litera sau sublinie), alte litere (mici sau mari), unul sau mai multe caractere sublinie ori una sau mai multe cifre
numele variabilei nu trebuie sa contina caracterul spatiu

Sintaxa.

Sintaxa reprezinta regulile de scriere in limbajul respectiv.

		<?php 
			$numevariabila;
			$numeVariabila;
			$numevariabila1;
			$numeVariabila1;

			$nume_variabila;
			$nume_Variabila;
			$nume_variabila1;
			$nume_Variabila1;

			$_numevariabila;
			$_numeVariabila;
			$_numevariabila1;
			$_numeVariabila1;
		?>

In PHP toate numele de variabile sunt case-sensitive. Nu uitati acest lucru. In exemplul anterior, toate variabilele sunt diferite.

Domeniul variabilelor in PHP

Variabilele in PHP pot fi declarate oriunde in script si au o "durata de viata" in functie de locul unde acestea sunt declarate. In functie de durata de viata a variabilelor, acestea pot fi impartite in urmatoarele categorii:

variabile globale
variabile locale
variabile statice

Variabile globale

Toate variabilele declarate in afara oricarei perechi de acolade sunt variabile globale.

Variabile locale

Toate variabilele declarate in interiorul acoladelor au durata de viata raportat la cea mai apropiata pereche de acolade din care face parte. Aceste variabile sunt declarate de interpretor de fiecare data cand se ajunge in acea pereche de acolade ce contine acel bloc de cod.

Variabile statice

Acest tip de variabile au inaintea lor cuvantul cheie static si sunt cel mai adesea folosite in cadrul claselor sau al functiilor si apartin acestora. Desi pastreaza toate caracteristicile variabilelor locale, aceste variabile sunt declarate o singura data de interpretor iar daca sunt reapelate vor avea valoarea data de la apelul anterior.

Variabile variabile

Nu este o greseala titlul, aceasta este denumirea atunci cand folosim o valoare a unei variabile (de tip text) pentru a declara o variabila. Sintaxa este usor ciudata insa perfect logica si presupune prezenta a doua caractere semn dolar ($$numeVariabilaCu ValoareText;).

Nu voi intra acum in detalii despre declararea unei astfel de variabile, o voi face mai tarziu. Am vrut doar sa va prezint si acest mod de a declara o variabila.

Variabila cu text

Variabila cu text este variabila care are ca valoare un sir de caractere compus din orice caracter ce se gaseste la tastatura (litera, cifra si/sau orice caracter special). Regula pentru acest tip de variabila, spune ca toate aceste caractere trebuie sa se regaseasca in interiorul unei perechi de ghilimele simple ori duble. In cazul in care un caracter dintre aceste ghilimele este la fel cu ghilimelele care delimiteaza intreg sirul de caractere, trebuie sa ii "spunem" interpretorului sa ignore acest caracter pentru a nu avea o eroare de sintaxa in declararea variabilei. Putem face acest lucru adaugand caracterul special backslash (\) inaintea caracterului.

Pentru a adauga o valoare oricarei tip de variabile, trebuie sa folosim un operator. Operatorul folosit pentru a adauga o valoare unei variabile este operatorul de atribuire reprezentat de un singur semn egal. Pentru o vizibilitate sporita a codului putem avea inainte si dupa acest operator cate un caracter spatiu.

Nota: Atribuirea unei valori unei variabile mai poarta denumirea si de initializare a variabilei.

		<?php 
			$numevariabila = "PHP este un limbaj ce ruleaza pe server.";
			$variabilaPass = "123\"abc";
		?>

In exemplul anterior putem observa ca fiecare variabila cu text contine un numar de caractere diferit. PHP ne ajuta sa aflam numarul de caractere dintr-o variabila cu text folosind o functie implicita a limbajului. Aceasta functie este strlen(). Nu voi oferi un exemplu acum, am vrut doar sa stiti de existenta acestei functii.

Toate caracterele ce reprezinta valoarea unei variabile cu text sunt salvate de interpretor sub forma unei matrice.

La nivel hardware.

Fiecare caracter in limbaj latin are un corespondent numeric si ocupa un octet de memorie. Corespondentul numeric al fiecarui caracter dintr-o variabila cu text este salvat in memoria fizica rezervata variabilei (de catre interpretorul PHP) in cod binar.

Afisarea continutului unei variabile in browser

PHP are implicit o multime de functii prin care putem afisa continutul unei variabile in browser. Practic continutul variabilei este trimis catre browser folosind protocolul HTTP.

Functiile cele mai folosite sunt echo(), printf() si var_dump(). Pe noi ne intereseaza doar prima in acest moment. Sintaxa pentru echo() este foarte simpla si presupune adaugarea in interiorul parantezelor a variabilei careia vrem sa ii vedem continutul. Totodata putem omite (pentru echo()) prezenta parantezelor cu conditia ca trebuie sa adaugam un caracter spatiu intre echo si variabila. Mai jos vom vedea si exemple.

Variabile variabile

PHP ne permite sa declaram numele unei variabile folosind valoarea unei alte variabile. Trebuie tinut cont de regulile de declarare a unei variabile si de aceea, valoarea variabilei folosite trebuie sa respecte aceste reguli.

		<?php 
			$numevariabila = "PHP";
			$$numevariabila = "8.0";

			echo $$numevariabila;
			// va afisa => 8.0
		?>

Stergerea tuturor caracterelor dintr-o variabila cu text

Acest lucru este foarte usor de realizat si presupune redeclararea variabilei cu o valoare noua. Valoarea nou adaugata este de fapt un sir de caractere gol, mai exact, o pereche de caractere ghilimele simple sau duble.

		<?php 
			$numevariabila = "PHP este un limbaj ce ruleaza pe server.";
			$variabilaPass = "123\"abc";

			/*
				cod in care sunt folosite variabilele
			*/

			// comentariu in care spunem ca vom "goli" variabilele
			$numevariabila = "";
			$variabilaPass = "";
		?>

Variabila cu numere naturale

Acest tip de variabila au ca valoare doar numere naturale negative si pozitive pe care interpretorul PHP le poate suporta. Cum interpretorul PHP este instalat pe un sistem de operare ce ruleaza pe un numar de biti, aproape la fel si interpretorul PHP ofera suport pe numere naturale in functie de cati biti are la dispozitie, minus un bit.

Totodata, limbajul PHP are in constructia lui o multime de variabile si functii implicite dar si constante pe care le putem folosi pentru a vedea daca valoarea atribuita de noi unei variabile este valida.

Definitie constanta.

Constantele sunt acele variabile cu o sintaxa usor diferita ce contin obligatoriu o valoare ce nu poate fi schimbata.

PHP ne ofera doua constante prin care putem afla numarul minim si maxim de valori numerice naturale ce le putem folosi intr-o variabila. Este important sa retineti ca toate variabilele si constantele implicite ale limbajului PHP sunt declarate cu litere mari.

		<?php 
			echo PHP_INT_MIN;
			echo "<br />";
			echo PHP_INT_MAX;
		?>

Declararea unei variabile cu numere naturale

Pentru a declara o astfel de variabila va trebui sa declaram dupa operatorul de atribuire (un singur semn egal) valoarea numerica naturala valida pe care o dorim in acea variabila.

		<?php 
			$numar1 = 5;
			$numar2 = 15;
			echo $numar1;
			echo "<br />";
			echo $numar2;
			// vom vedea
			// 5
			// 15
		?>

Numere naturale in alt format

La fel ca multe alte limbaje de programare, PHP ofera suport pentru a declara o valoare numerica naturala in alt format. Aceste formate pot fi de urmatoarele tipuri:

stiintific
hexazecimal - baza 16 (cifre de la 0 la 9 si litere de la a la f)
octal - baza 7 (cifre de la 0 la 7)
binar - baza 2 (cifrele 0 si 1)

		<?php 
			$natural = 1000;
			$stiintific = 1e3;
			$hexazecimal = 0x03E8;
			$octal = 01750;
			$binar = 0b1111101000;
			echo $natural;
			echo "<br />";
			echo $stiintific;
			echo "<br />";
			echo $hexazecimal;
			echo "<br />";
			echo $octal;
			echo "<br />";
			echo $binar;
			// vom vedea cifra 1000
			// afisata de 5 ori 
			// pe cinci randuri
		?>

Observatie: Valorile numerice naturale in format hexazecimal, octal si binar sunt precedate de prefixul, 0x, 0 si 0b, reprezentand formatul hexazecimal, octal si binar.

Variabila cu fractii zecimale

Practic, acest tip de variabila nu este altceva decat o variabila cu o valoare reprezentand un numar natural cu fractie. Partea fractionara este separata de partea intreaga de caracterul punct.

		<?php 
			$naturalIntreg = 1000;
			$naturalFractie = 1000.5;
			echo $naturalIntreg;
			echo "<br />";
			echo $naturalFractie;
			// vom vedea afisat in browser
			// 1000
			// 1000.5
		?>

Variabila matrice indexabila

Variabila matrice este tipul de variabila ce poate contine zero sau mai multe valori. Aceste valori pot fi de tip text, numeric sau alte tipuri. Regula in declararea unei astfel de variabile este ca toate valorile din variabila matrice indexabila trebuie sa fie separate de operatorul virgula. Dupa ultima valoare din matrice nu mai este nevoie sa folosim nici-o virgula. Daca variabila matrice indexabila are o singura valoare, nu este nevoie de virgula.

Modalitatile prin care putem declara o variabila matrice indexabila sunt urmatoarele:

folosind functia implicita array() - valorile vor sta intre parantezele rotunde
folosind caracterele paranteze drepte [] - valorile vor sta intre parantezele drepte

		<?php 
			$matrice1 = array(1,2,3,"text",3,2,1);
			$matrice2 = [1,2,3,"text",3,2,1];
		?>

Parantezele drepte si interpretorul PHP.

Interpretorul PHP este scris in limbajul C. In cadrul limbajului C, avem operatorul de indexare compus din perechea de paranteze drepte. Acest operator este supraincarcat in fisierul executabil ce reprezinta interpretorul PHP.

Supraincarcarea operatorului de indexare ne permite sa declaram o variabila matrice indexabila folosind perechea de paranteze drepte in scripturile PHP.

Accesarea unei valori din variabila matrice indexabila

Modalitatea prin care putem accesa o valoare dintr-o variabila matrice indexabila este sa folosim imediat dupa numele variabilei parantezele drepte iar in interiorul acestora vom adauga o valoare numerica ce reprezinta a cata valoare este in matrice.

Observatie: Numaratoarea incepe de la cifra zero. Prima valoare are indexul zero, a doua valoare are indexul unu, a treia valoare are indexul doi s.a.m.d. Totodata, nu uitati ca numarul de valori dintr-o variabila matrice indexabila poate fi aflat si numarand cate valori exista iar in cazul acesta numaratoarea incepe de la cifra unu.

		<?php 
			$matrice1 = array(1,2,3,"text",3,2,1);
			$matrice2 = [1,2,3,"text",3,2,1];
			echo $matrice1[2];
			// vom vedea afisat in browser => 3
		?>

Suprascrierea unei valori dintr-o variabila matrice indexabila

Acest lucru este foarte usor de realizat si este aproape identic cu aflarea unei valori din matrice, diferenta constand ca mai apoi trebuie sa declaram o valoare pentru acel index din variabila.

		<?php 
			$matrice = array(1,2,3,"text",3,2,1);

			// afisam continutul initial
			echo $matrice[2];

			// schimbam valoarea din variabila
			// matrice de la indexul 2
			$matrice[2] = 10;
			
			echo "<br />";

			echo $matrice[2];
			// vom vedea afisat in browser continutul
			// initial si cel nou de la indexul 2 din
			// variabila matrice indexabila
		?>

Variabila matrice indexabila multidimensionata

Spuneam mai sus ca valorile pentru o variabila matrice indexabila pot fi de tip text, numeric sau alte tipuri. Unul dintre aceste alte "tipuri" pot fi chiar alte matrice de acest tip. Practic este o variabila matrice indexabila ce contine cel putin o alta variabila matrice indexabila ca valoare intr-un anumit loc din variabila. Mai simplu spus, o variabila matrice indexabila este "parinte" pentru cel putin o alta variabila matrice indexabila "copil", care l-a randul ei poate fi "parinte" pentru o alta variabila matrice indexabila s.a.m.d.

		<?php 
			$matrice = array(1,2,3,"text",3,2,1, array(41,14000));
		?>

Accesarea si editarea unei valori dintr-o variabila matrice indexabila multidimensionata

Acest procedeu este aproape identic cu cel prin care aflam o valoare de la un anumit index din variabila matrice indexabila. Diferenta este ca daca la un anumit index avem o alta variabila matrice indexabila, v-a trebui sa folosim inca un set de paranteze drepte ce va contine indexul de la care vrem sa aflam/afisam sau sa editam valoarea respectiva.

		<?php 
			$matrice = array(1,2,3,"text",3,2,1, array(41,14000));
			
			// afisare valoare initiala
			echo $matrice[7][1];

			// editare valoare
			$matrice[7][1] = 14001;

			echo "<br />";

			// afisare valoare noua
			echo $matrice[7][1];
		?>

Variabila matrice asociativa

Variabila matrice asociativa este un tip de variabila ce foloseste o "cheie" pentru a stoca o valoare. Cheia poate fi un set de caractere sau o valoare numerica.

Sintaxa este foarte asemanatoare cu cea a matricei indexabila, deosebirea constand in faptul ca inaintea fiecarei valori vom avea cate o cheie. Intre cheie si valoare vom avea obligatoriu caracterele semn egal si semnul mai mare decat, ambele intr-un singur exemplar iar impreuna semanand cu o "sageata" ce face referire catre partea dreapta.

		<?php 
			$matrice1 = array('nume' => 'Valentin', 'hobby' => 'PHP');
			$matrice2 = array(5 => 'Valentin', 1 => 'PHP');
		?>

Accesarea unei valori dintr-o matrice asociativa

Accesarea unei valori se poate face aproape identic ca in cazul matricei indexabila. Si aici vom folosi parantezele drepte dupa numele variabilei matrice iar deosebirea consta in faptul ca in interiorul acestora vom adauga cheia careia vrem sa ii aflam valoarea sau, altfel spus, cheia catre ce valoare face referire.

		<?php 
			$matrice1 = array('nume' => 'Valentin', 'hobby' => 'PHP');
			$matrice2 = array(5 => 'Valentin', 1 => 'PHP');

			echo $matrice1['nume'];
			echo "<br />";
			echo $matrice2[5];
			// vom vedea numele Valentin
			// pe doua randuri
		?>

Variabila matrice asociativa multidimensionata

Valoarea unei chei poate fi o alta matrice fie ea indexabila ori asociativa. Trebuie tinut cont ca accesarea/editarea unei valori-matrice in acest caz se va efectua dupa regulile tipului de variabila matrice.

		<?php 
			$matrice = array(
				'nume' => 'Valentin',
				'varsta' => array(41),
				'experienta' => array('inceput' => 2013, 'limbaj'=>'PHP'),
			);

			// afisam in browser valoarea 
			// initiala unei chei
			echo $matrice['experienta']['limbaj'];

			// editam valoare unei chei
			$matrice['experienta']['limbaj'] = 'PHP si MySQL';

			echo "<br />";

			// afisam noua valoare a cheii editate
			// intr-o propozitie scurta
			echo 'Eu sunt ';
			echo $matrice['nume'];
			echo ' si am varsta de ';
			echo $matrice['varsta'][0];
			echo ' ani, am inceput in anul ';
			echo $matrice['experienta']['inceput'];
			echo ' sa folosesc limbajele ';
			echo $matrice['experienta']['limbaj'];
			echo '.';

			// PHP
			// Eu sunt Valentin si am varsta de 41 ani, 
			// am inceput in anul 2013 sa folosesc 
			// limbajele PHP si MySQL.

		?>

Variabila cu valoare booleana

Variabila cu valoare booleana presupune ca o variabila sa aiba ca valoare unul din cele doua cuvinte rezervate ale limbajului pentru acest tip de variabila. Acestea sunt true si false. Pentru a fi sigur ca declaram o astfel de variabila nu trebuie sa adaugam aceste cuvinte rezervate in nici-o pereche de ghilimele.

		<?php 
			$variabilaBooleana1 = true;
			$variabilaBooleana2 = false;
		?>

Variabila booleana si valorile numerice

Orice valoare numerica diferita de cifra zero poate fi considerata ca fiind o valoare booleana true. Evident, valoarea numerica zero poate fi considerata ca fiind o valoare booleana false.

		<?php 
			$variabilaBooleana1 = true;
			$variabilaBooleana2 = false;

			echo $variabilaBooleana1;
			echo "<br />";
			echo $variabilaBooleana2;

			// vom vedea in browser doar cifra 1 pentru "true",
			// iar pentru "false" nu vom vedea nimic
		?>

Variabila cu valoarea null

Acest tip de variabila presupune prezenta unui alt cuvant cheie al limbajului PHP. Acesta este null. Acest cuvant nu trebuie adaugat in nici-o pereche de ghilimele in momentul cand il atribuim ca valoare unei variabile.

Cuvantul rezervat null ii spune interpretorului PHP ca respectiva variabila are valoarea null, reprezentand "nimic" sau nici-o valoare de vreun tip, lasand interpretorul PHP sa aloce memorie necesara minima.

		<?php 
			$variabilaNull = null;
			echo $variabilaNull;
			// nu vom vedea nimic in browser
		?>

Conversie automata

Interpretorul PHP este gandit sa functioneze intr-un mod prin care poate converti o variabila de tip text la o valoare numerica in anumite conditii. Regula generala este ca in cadrul sirului de caractere toate caracterele sa fie reprezentate doar de cifre. Daca intreg sirul de caractere dintr-o variabila cu text este reprezentat doar de cifre, munca interpretorului devine una foarte usoara si nu va genera erori.

Definitie erori.

Erorile reprezinta diferite probleme aparute in limbajul respectiv. Erorile pot fi de mai multe tipuri:

erori logice
erori de sintaxa
erori standard ale limbajului - in PHP avem Notice, Warning si Fatal error

Din lista mai sus mentionata, erorile logice sunt cel mai greu de rezolvat. Asta pentru ca desi scenariul de cod functioneaza, acesta nu da rezultatul asteptat.

In cazul care intr-o variabila de tip text dupa cifre sunt si alte caractere ce nu sunt numerice, interpretorul PHP poate genera erori.

Observatie: Intotdeauna in cadrul variabilelor voastre declarati valoarea unei variabile doar de tipul de care aveti nevoie.

Variabila cu valoare prin referinta

Variabila cu valoare prin referinta nu este altceva decat o alta variabila ce va face referire la aceeasi valoare. Altfel spus, este un alt nume de variabila.

Regula de scriere pentru acest tip de variabila (sintaxa) este ca valoarea variabilei sa fie exact variabila la care se face referire precedata imediat de caracterul ampersand.

		<?php 
			$n = 100;
			$m = &$n;
			
			echo $n;
			echo "<br />";
			echo $m;
			
			$matrice1 = array(41,14000);
			$matrice2 = &$matrice1;
			
			echo "<br />";
			echo $matrice2[1];
			// vom vedea in browser cifra 100
			// afisata pe doua randuri urmata
			// de valoarea 14000 pe un alt rand
		?>

Editarea unei valori

Acest lucru se poate realiza la fel ca la orice variabila. Retineti ca editand/modificand o valoare din variabila la care se face referire, aceasta valoare este schimbata chiar daca vom accesa mai apoi variabila cu valoarea propriu-zisa.

		<?php 
			$n = 100;
			$m = &$n;

			echo $n;
			echo "<br />";
			echo $m;

			$matrice1 = array(41,14000);
			$matrice2 = &$matrice1;

			echo "<br />";
			echo $matrice2[1];

			echo "<br />";

			$m = 101;
			echo $n;

			echo "<br />";

			$matrice2[1] = 14001;
			echo $matrice2[1];

			// 100
			// 100
			// 14000
			// 101
			// 14001
		?>

Constante

Constantele sunt acele tipuri de date ce au obligatoriu o valoare ce nu poate fi schimbata. Constantele au o sintaxa diferita de cea a variabilelor. Putem declara o constanta folosind urmatoarele moduri:

functia implicita define()
cuvantul rezervat const

Folosind functia implicita `define()`

O regula nescrisa in declararea constantelor este ca acestea trebuie declarate folosind doar litere mari. Functia implicita define(), va avea doi sau trei parametri. Primul parametru reprezinta numele constantei, al doilea parametru reprezinta valoarea constantei (ce poate fi si o matrice) si cel de al treilea parametru (optional) reprezinta o valoare booleana ce indica daca numele constantei poate fi folosit si case-sensitive.

Definitie parametru.

Parametru reprezinta o informatie sub forma de variabila sau valoare transmisa unei functii pentru a fi folosita in interiorul acesteia. In cazul in care sunt transmisi mai mult de un parametru, acestia trebuie separati prin caracterul virgula.

		<?php 
			define('SCRIPT', 'PHP', true);
			echo script;
		?>

Folosind cuvantul rezervat `const`

Modalitatea prin care putem declara o constanta folosind cuvantul rezervat const este asemanatoare cu cea prin care declaram o variabila. Diferenta consta in absenta semnului $ si inlocuirea acestuia cu cuvantul rezervat const plus un caracter spatiu pentru o delimitare clara prin care interpretorul PHP "identifica" constanta.

		<?php 
			const SCRIPT = 'PHP';
			echo SCRIPT;
		?>

Istoric - Matrice ca si constante

Pana la versiunea PHP 5.3 acest lucru se putea face doar cu ajutorul apelarii functiei define(). Incepand cu versiunea PHP 5.3 o constanta se poate declara si cu ajutorul cuvantului cheie const.

Odata cu versiunea PHP 5.6 avem posibilitatea sa declaram o matrice ca valoare pentru o constanta declarata cu ajutorul cuvantului cheie const iar din PHP 7 avem posibilitatea sa declaram si cu ajutorul functiei define().

define('APP_V', '3.0'); // in mod traditional
const APP_V = '3.0'; // PHP 5.3
const APP_V = array('1.0', '2.0', '3.0'); // PHP 5.6
define('APP_V', array('1.0', '2.0', '3.0')); // PHP 7

Constante implicite ale limbajului

PHP are o multime de constante implicite si pentru a le afla pe toate cu scopul de a nu defini una neintentionat, avem la dispozitie functia implicita get_defined_constants(). Cu ajutorul acesteia vom putea vedea toate aceste constante.

Pentru a afisa complet toate informatiile despre aceasta variabila, vom folosi o alta functie implicita special construita in acest scop. Aceasta functie este var_dump() si are un rol foarte util in scenariile noastre de cod. Practic, aceasta functie este folosita cel mai adesea la depanarea codului.

		<?php 
			$matrice = get_defined_constants();
			echo "<pre>";
			var_dump($matrice);
			echo "</pre>";
		?>

In functie de ce versiune PHP folositi, numarul constantelor este diferit. Versiunile recente vor avea mai multe constante. In lista urmatoare puteti vedea cateva dintre aceste constante declarate implicit si pe care le putem folosi in functie de ce informatie detine fiecare in parte. Este important sa retineti ca semantica in PHP este folosita din plin.

Lista constante implicite in PHP