HARDWARE

Capacitate hardisk

Totodata este bine de stiut ca un octet este format din 8 biti. Un bit reprezinta o singura valoare in sistemul binar de doua cifre, 1 si 0.

Tipuri de memorie

1. Memorie pe baza de semiconductor (primara)
   1. ROM (Read Only Memory)
      1. Bipolar
         • MROM (Mask Read Only Memory)
         • PROM (Programable Read Only Memory)
      2. MOS
         • Flash
         • MROM
         • PROM
         • EPROM
         • EEPROM
   2. Citeste / Scrie in Memorie (Read / Write Memory - RWM / RAM)
      1. Bipolar
         • SRAM (Memorie statica cu acces aleatoriu - Static Random Access Memory)
      2. MOS
         • SRAM (Memorie statica cu acces aleatoriu - Static Random Access Memory)
         • DRAM (Memorie dinamica cu acces aleatoriu - Dinamic Random Access Memory)
         • NVRAM (Memorie non-volatila cu acces aleatoriu - Non Volatile Random Access Memory)
2. Memorie secundara
   1. Magnetica
      • Hard Disk
      • DAP (Digital Audio Tape)
   2. Optical
      • DVD
      • DVD RW (Citeste / Scrie - Read / Write)
      • CD (Compact Disk)
      • CD RWM

Formula prin care calculezi cata memorie video minima este necesara

2D

		latime-ecran = numar de pixeli
		inaltime-ecran = numar de pixeli
		rezolutie = latime-ecran * inaltime-ecran
		adancime-culoare = valoare multiplu cu 8 (8 sau 16 sau 24 sau 32 etc.)

		rezolutie * (adancime-culoare / 8) = 2D memorie video minima necesara
	

Exemplu

		latime-ecran = 1366
		inaltime-ecran = 768

		1366 * 768    = 1.049.088  // rezolutie
		32 / 8        = 4          // adancime-culoare (in octeti)
		1.049.088 * 4 = 4.196.352  // 2D memorie video minima necesara (in octeti)
		4.196.352 * 8 = 33.570.816 // 2D memorie video minima necesara (in biti)
	

3D

		latime-ecran = numar de pixeli
		inaltime-ecran = numar de pixeli
		rezolutie = latime-ecran * inaltime-ecran
		adancime-culoare = valoare multiplu cu 8 (8 sau 16 sau 24 sau 32 etc.)

		rezolutie * ((adancime-culoare (in octeti) * 2) + 2) = 3D memorie video minima necesara
	

Exemplu

		1366 * 768     = 1.049.088  // rezolutie
		32 / 8         = 4          // adancime-culoare (in octeti)
		4 * 2 + 2      = 10         // bufferele necesare in octeti
		1.049.088 * 10 = 10.490.880 // 3D memorie video minima necesara (in octeti)
		10.490.880 * 8 = 83.927.040 // 3D memorie video minima necesara (in biti)
	

Pasii efectuati in sistem pentru pornirea calculatorului

Cea mai importanta actiune a BIOS-ului este de a porni intreg sistemul. Procesul folosit pentru a face acest lucru este de fapt o secventa destul de complexa de pasi care verifica configuratia hardware-ul si incarca software-ul. Pasii actuali sunt inclusi intr-o anumita secventa de pornire a BIOS-ului ce pot varia in functie de producator, insa urmatoarele etape sunt tipice oricarui calculator in timpul secventei de pornire a sistemului.

1. Cand porniti comutatorul de alimentare al calculatorului (butonul de pornire/oprire) alimentarea interna se initiaza. Aceasta nu trimite imediat pe fir curent pentru calculator (mai exact catre placa de baza), ci numai dupa ce este "sigura" ca poate transmite un semnal de "buna putere" catre placa de baza. Placa de baza, la randul ei, trimite un semnal de resetare a sistemului catre UPC (Unitatea de Procesare Centrala). Privit din exterior, in acest moment, calculatorul pare inca oprit.

1.1. Sursa de alimentare a calculatorului efectueaza o auto-testare atunci cand alimentarea este pornita pentru a verifica puterea de intrare pentru tensiunile necesare. Daca totul este in regula, semnalul de "buna putere" este trimis pe fir catre placa de baza pentru a indica faptul ca sursa de alimentare este capabila sa furnizeze o putere buna. In caz contrar, semnalul de "buna putere" nu este trimis iar placa de baza, in special procesorul, nu primeste acest semnal facand ca procesorul sa reitereze intreg procesul de pornire al sistemului pana in momentul in care semnalul de "buna putere" este primit. In cazul unei defectiuni ale sursei de alimentare, procesul de pornire al calculatorului poate fi intr-o bucla infinita chiar daca calculatorul pare sa fie oprit. In interiorul calculatorului, procesul de pornire se desfasoara la infinit si nu "trece" de prima etapa.

2. Comanda de resetare a sistemului trimis de placa de baza face ca Unitatea de Procesare Centrala sa citeasca primele instructiuni de la ceea ce se poate numi in limba engleza jump address. Aceasta este intotdeauna localizata intr-o locatie din sistemul de memorie la adresa FFFF0h. Aceasta locatie de memorie contine adresa fizica a programului BIOS, din cipul BIOS. Cipul BIOS contine un sistem de memorie ce contine mai multe instructiuni. Acesta se numeste in limba engleza Read Only Memory (ROM). Acest tip de memorie poate fi doar "citita".

3. Unitatea de Procesare Centrala executa prima instructiune, iar aceasta consta in copierea programului BIOS in sistemul de memorie RAM (Random Access Memory). Urmatoarea etapa efectuata de Unitatea de Procesare Centrala este de a executa acest program BIOS de pe sistemul de memorie RAM.

4. Programul BIOS contine o instructiune POST (Power-On Self-Test) prin care se verifica si se testeaza diferite configurari hardware cu scopul de a detecta existenta diferitelor probleme hardware. In cazul in care programul BIOS detecteaza o problema hardware, intreg procesul de pornire este intrerupt, este pornit adaptorul video, iar pe ecran va fi afisat (cel mai adesea) natura problemei.

5. Daca programul BIOS nu intalneste nici-o problema hardware, procesul de pornire continua. In acest moment programul BIOS cauta adaptorul video pentru a-l porni. Virtual, toate perifericele calculatorului contin propriul lor program BIOS. Odata cu pornirea adaptorului video, putem vedea primele "semne de viata" ale calculatorului. Este posibil ca pe ecran sa vedem pentru o perioada extrem de scurta diferite informatii legate de adaptorul video. Inainte de a vedea primele "semne de viata" ale calculatorului putem auzi primele "semne de viata" iar acestea constau intr-un scurt sunet ce indica ca toate componentele harware sunt in regula dar si sunetul produs de pornirea hardisk-ului.

6. Dupa afisarea pe ecran a informatiilor legate de adaptorul video (uneori), sunt afisate informatii legate de sistemul insusi BIOS. Aceste informatii reprezinta date despre producatorul calculatorului (uneori) si versiunea programului BIOS.

7. In acest moment fiecare componenta hardware este pornita. Sistemul BIOS porneste prima data adaptorul video care la randul lui porneste ecranul calculatorului. Acesta afiseaza si alte informatii legate de BIOS iar acestea pot reprezenta informatii legate de componentele hardware.

8. Urmatorul pas efecuat de programul BIOS este de a efectua o serie de teste asupra componentelor hardware iar unul dintre acesta reprezinta detectarea intregii memorii disponibile. De obicei rezultatul testelor sunt afisate pe ecran pe masura ce acestea sunt desfasurate. Din moment ce programul BIOS poate folosi ecranul calculatorului, acesta poate si va afisa diferitele erori intampinate la pornirea componentelor hardware.

9. Programul BIOS verifica daca dispozitivele listate in CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) sunt prezente si functionale, inclusiv viteza acestora si diferiti parametri ai acestora. Pe masura ce fiecare dispozitiv trece testul, (probabil) un mesaj este afisat. Acest mesaj ne transmite ca dispozitivul a fost gasit, configurat si testat.

10. Daca programul BIOS suporta tehnologia PnP (Plug and Play), fiecare dispozitiv PnP detectat este configurat. Informatiile despre fiecare dispozitiv PnP detectat sunt afisate pe ecran insa dispar de pe ecran foarte rapid incat nici nu vei putea stii ca au fost vreodata afisate.

11. La sfarsitul secventei de testare si configurare, programul BIOS va afisa un rezumat cu informatii pe ecran reprezentand ceea ce sistemul BIOS "vede" si ca intreg sistemul este incarcat si gata pentru a putea fi folosit.

12. Urmatorul pas este ca BIOS sa porneasca sistemul de operare (Windows, Linux, Mac, etc.) si pentru asta mai intai trebuie sa il gaseasca. De aceea, BIOS il cauta pe discheta, hardisk ori in alte locatii. De cele mai multe ori, BIOS il cauta mai intai pe unitatea de discheta, apoi pe hardisk si in cele din urma pe CD-ROM. Aceasta ordine a cautarii poate fi schimbata pentru a se economisi timp si resurse chiar daca acest lucru se intampla foarte rapid. In cazul in care BIOS nu gaseste sistemul de operare, secventa este oprita iar pe ecran ne este afisat (cel mai probabil) un mesaj. Acesta poate fi "Not boot device available." sau altul.

Sunete efectuate de BIOS pentru a te instiinta de diferite probleme hardware

In functie de standardul pe care este construit componentele hardware ale calculatorului dumneavoastra, sistemul BIOS va poate instiinta de diferite erori harware prin diferite sunete cu scurte pauze intre ele.

Standard IBM

Standardul AMI

Standardul AWARD

Standardul Phoenix

In standardul Phoenix, sunetele sunt ceva mai complicate decat restul standarderelor prezentate anterior. Codul din tabelul urmator poate fi interpretat in felul urmator:

1. cifra reprezinta doar numarul de sunete scurte
2. linia (minus) reprezinta o scurta pauza

Ponturi utile

1. Sursa de alimentare a calculatorului converteste curentul alternativ provenit de la priza de perete in curent direct pentru calculator. In interiorul calculatorului exista doar curent continuu.
2. Majoritatea componentelor electronice ale calculatorului folosesc intre 3 volti si 5 volti.
3. O descarcare electro-statica de doar 30 de volti poate distruge circuitul electronic din interiorul calculatorului.
4. Sistemul BIOS este folosit pentru a porni calculatorul pana in momentul in care UCP (Unitatea Centrala de Procesare) poate comunica cu dispozitivele periferice.
5. Per total Unitatea Centrala de Procesare, este mai lenta decat memoria RAM. Totodata componente din Unitatea Centrala de Procesare sunt mai rapide decat memoria RAM. Hardiskul este mult mai lent decat memoria RAM. Daca se acceseaza aceeasi cantitate de informatie din memoria RAM si apoi din Hardisk, se observa ca timpul in care raspunde memoria RAM este undeva la 50-60 nanosecunde iar in cazul Hardisk-ului este undeva intre 8-16 milisecunde.
6. Sunt 1000 de milisecunde intr-o secunda si 1 miliard de nanosecunde intr-o secunda.
7. O placa video este practic un sistem separat de calcul care este montat in interiorul PC-ului pentru a gestiona reproducerea grafica video pe monitor. Are propriul procesor, BIOS, memorie, chipset si conectori, toate fiind focalizate pe prelucrarea imaginilor grafice pentru afisare.